Affichage des articles dont le libellé est têtes de violon. Afficher tous les articles
Affichage des articles dont le libellé est têtes de violon. Afficher tous les articles

jeudi 7 mai 2009

Trop fort pour moi

Les traces des êtres sauvages qu'on était tous font surface , parfois prévisibles, parfois d'une manière complètement inattendue. Mais chaque fois que je me laisse aller je découvre une petite quelque chose qui n'est pas le bonheur et bla bla bla, qui n'est pas l'harmonie avec la nature et autre bla, bla bla.
Chaque fois que mon ancêtre presque singe réussi à se faire une chemin parmi tout les autres de plus en plus lettrés et intellectuels, je me sens ....bien et à ma place. Et j'adore ça jusqu'au point ou j''assaye de lui faciliter la vie et de libéré son chemin.
Du temps en temps.....quand même!
Donc, il y a quelque jours, j'ai préparé un délicieux met à partir des pousses de fougère, appelées têtes de violon. Blanchis 5 minutes dans l'eau bouillante et salé, après égouttées et refroidies dans un bol avec de la glace, on les utilise, avec nos champignons préférés, pour faire une sauce pour des pâtes. Super bon comme gout mais moi, pour être franche, ce sont les odeurs qui se dégagent qui me font rêver....
....
Din cand in cand, anuntandu-ne sau luandu-ne pe nepregatite, urmlele fiintelor salbatice care am fost candva cu totii reusesc sa iasa la suprafata si sa apara in viata noastra cotidiana. De fiecare data cand se intampla si ma las in voia lor, descopar un....ceva ...nou, care nu e bucurie, nici armonie cu natura nici alte bla, bla-uri. De fiecare data cand stramosul meu aproape maimuta reuseste sa-i dea la o parte pe toti ceilalti stramosi din ce in ce mai cititi si intelectuali si sa ajunga la mine, ma simt bine si la locul meu. Atat. Dar imi place asa de mult asta, incat incerc sa-l ajut pe bietul meu stramos.
Din cand in cand, nu prea des...totusi, va invit si pe voi sa aveti curajul de a o face.
Deci, in context, acum cateva zile, am adunat si preparat muguri de feriga. Se pun 5 min in apa fierbinte sarata, apoi se scurg si se racesc brusc intr-un castron cu gheata. Asta e deosebit.Apoi, impreuna cu ciupercile preferate se face un sos pentru paste dupa reteta obisnuita. Iese foarte bun ca si gust dar , sincer, eu il prepar mai mult pentru a simti parfumurie care se degaja pe parcurs....

jeudi 1 mai 2008

Du jardin en assiette


Nourriture, cuisine, art…..

On commence à manger les « fruits » du jardin. C’est super!

Le premier c’est l’ail qui a passé l’hiver enterré et qui maintenant est tout vert.

Ses feuilles sont bons en salade ou pour préparer une terrine avec de la viande d’agneau préférablement ou de porc . Mmmm…

Aujourd’hui ce sont les têtes de violon, préparées tout simple, avec du beurre sel et poivre.

Quand on regarde les deux images ç’a fait un petit peu peur; on n’a plus l’habitude de voir notre nourriture dans son état naturel, sans emballage ni étiquette et je pense que ç’est dommage.

Intr-un timp in care mancam tot mai mondializat, placerea de a regasi materiile prime pentru bucatarie in propria gradina este foarte mare.

Primul a fost usturoiul verde care a petrecut iarna afara si pe care il adaug in salata si l-am folosit cu mare placere la drob, iar astazi a venit randul mugurilor de feriga. II pregatesc simplu, prajiti in unt cu sare si piper. Sincer? Nu stiu daca imi plac foarte mult dar inseamna primavara….au, la noi, cam acelasi rol cu mancarea de urzici : nu ma dau in vant dupa ele dar de-abia le astept!

C’était du jardin à la cuisine. Pour ce qui est de l’art….je vous invite a visiter la cuisine moléculaire . Sur leur sit ,

www.elbulli.com

il y a dans le catalogue , leur histoire, en images super intéressantes.

http://www.elbulli.com/catalogo/catalogo/index.php?lang=en

Bonne journée!

Aceasta a fost din gradina in bucatarie. In ceea ce priveste arta, va invit sa vizitati sit-ul de mai sus unde veti gasi informatii si o frumoasa istorie in imagini a noii tendinte “moleculare” care ne indeparteaza si mai mult de gradina, si care e , dupa parerea mea, un gen de arta pentru arta.

Dar nimic nu impiedica cele doua tendinte sa coexiste si noi sa ne bucuram, pe rand si in masura posibilitatilor, de amandoua.

O zi buna.